Dan Sociu pentru istodor.catavencu.ro:
“imi place din ce in ce mai mult sa maninc, un an de zile am fost vegetarian, acum am revenit la carne, dar nu prea am voie sa exagerez cu grasimile. da, gatesc, ciorbe, chestii simple. eram cu taria, in moldova, cind m am mutat in bucuresti, am dat o pe bere. vin mai putin, dar imi placea. eram genul abuzist, nu ma interesau rafinamentele. de cind m am lasat de fumat, imi place si mai mult sa maninc. am stat doua saptamini in spital fara sa maninc nimic si cind am luat prima gura de supa, a fost superb. imi plac dulciurile, am ramas cu asta de cind fumam iarba si mincam kile de ciocolata.”
Voi ce mincati azi?

Sa vedem ce are in cap scriitorul Dan Sociu. Inebuniti-l cu intrebari. Avem “Nevoi speciale”. Are ce spune. Ne stapineste “Urbancolia”.

Dan Sociu,

Da, chiar Dan Sociu.
De pe siteul Polirom despre Urbancolia:

“Inainte de acest text, eu nu am existat. Nu sint decit produsul imaginatiei infierbintate a lui Dan Sociu, care m-a conceput, intr-o seara de betie, intr-un bar din Iasi. Daca el s-ar opri din baut si din scris, eu as disparea. Daca eu dispar, si el se evapora.” (Pascal Bruckner)

“Dan Sociu este cel mai important purtator de cuvint al chestiilor de genul viermi, musculite si plosnite. Nu avem asemenea poeti in engleza. Limba noastra s-a oprit pe undeva pe la bestiarul lui Ted Hughes. Avem poeti buni pe pisici, ca Anselm Hollo, si cred ca si William Pitt Root a scris bine despre ciinii lui, dar cam asta e tot. Iubim versul visceral al lui Sociu “Un fel de vierme intestinal/ne imparte formulare”. Stim cine e viermele: e Statul.” (Andrei Codrescu)