Versurile lui sint filosofia unui secol. Hrana unora in plin secol flamind. EXCLUSIVITATE! Omul asta, conform lui Belfast n-a dat decit zece interviuri in viata. LUATI BILETE! Pe 29 martie e-n Bucuresti. Venit singur in concert, anunta reunirea formatiei sale „Dead can dance” si un concert anul viitor.

Inanimatul devine viu

 

 

 

• De ce the dead can dance?

 

Nu mai cînt în formaţia asta în momentul de faţă. Daca va referiti la felul in care suna numele ei, spun ca am vrut un nume ce să descrie procesul de creaţie. Şi ni s-a părut că este productiv să iei ceva inanimat şi apoi să-l aduci la viaţă. E un principiu care se poate aplica în creaţie în general. De pildă, în sculptură, iei pămîntul inanimat şi îl animezi într-o structură, îi dai viaţă. Apoi, cînd faci o tobă, iei lemnul, pielea, care sînt moarte, cum le pui împreună, vibrează şi devin vii.

• Vorbiti de toba, libertatea pielei si lemnului de a se uni. Ce este libertatea pentru Brendan Perry?

Libertatea este să faci ce vrei fără să le faci rău altora în timpul ăsta.

• Sînteti liber?

Nimeni nu e cu adevărat liber. Sîntem conectaţi într-un fel sau altul, cu toţii avem responsabilităţi şi datorii unii faţă de alţii. Cred în cetăţenie, cred că avem o responsabilitate politică şi socială unii faţă de alţii, pentru că sîntem prin natură, creaturi sociale. Şi, ca lumea să fie un loc mai bun, trebuie să ţinem cont de asta.

• Aveţi ”an unconditioned mind”, e un vers din cintece?

În versul acesta mă refer la libertatea propriilor gînduri, necondiţionată de familia ta, de pildă. Altfel ai deveni încă o versiune a mamei sau tatălui tău. Ca să eviţi să te transformi -în cel mai rău scenariu posibil –într-o verigă repetitivă, robotică, dintr-un lanţ lung. E important să gndeşti pentru tine, şi, atunci cînd devii conştient de condiţionări, să-ţi poţi modela propria viaţă.

Nu cred in Dumnezeu, Infern si Paradis

Infernul şi Paradisul ne conditioneaza mintile. Nu exista?

• Da, aşa cred. Nu cred într-un Dumenzeu care există în afara imaginaţiei oamenilor, pentru că nu am nicio dovadă în viaţa mea care să-mi spună altfel. Nimeni nu m-a convins de existenţa unei fiinţe care să fie responsabilă pentru Univers.

Dar cine este responsabil pentru Univers şi pentru oameni?

• Evoluţia. Cred în evoluţie. Eate cel mai bun model de explicare a vieţii.

Nu credeti in Infern-Paradis-Dumnezeu. Dar credeţi în utopii?

• Nu în modelul grecesc de utopie. Utopiile ne stabilesc nişte idealuri, şi ne mişcăm prin lume spre acele scopuri. Pentru mine utopia este un scop.

Îl putem ajunge vreodată ?

• Depinde de sensul pe care i-l dăm. Pentru unii, poate fi pur şi simplu înţelesul pămîntean al Paradisului. O mulţime de fecioare şi sex…Şi rahat turcesc şi ciocolată…

Pentru dv?

• Să trăim în armonie şi să avem grijă de lume, de ecosistemul pe care l-am moştenit. Şi educaţia care merge cu asta.

”A man with none is really fortunate.„(Un om care nu are nimic este cu adevărat norocos).

• Cîntecul este după Bertold Brecht. Ce vrea să spună el acolo este că existau oameni în trecut, precum Socrate, sau Iulius Caesar, care aveau curaj să moară pentru idealurile lor. Azi, mulţi tind să-şi plece capetele şi să aibă vieţi mai puţin periculoase, dar mai liniştite. Mai norocoase, într-un fel. Decît ale celor care au trăit pe margine, şi au ars strălucitor, avînd vieţi scurte, dar frumoase.

Soarele chiar are o moarte lenta

”The world we are living in is the realm of a dying sun”.

• Soarele chiar moare, o moarte lentă. Sîntem copiii soarelui, aşa că aceasta s-ar putea numi şi regatul omului care moare. Nu m-am gîndit la ea aşa pînă acum.

Ati incercat „The trial of the labirynth”?

• Labirintul este simbolic pentru călătoria vieţii. Cînd ne întoarcem din exterior spre interior. Pe coperta albumului Into the Labirynth este o mînă cu multe linii. O istorie a altor vieţi. Deşi nu cred în ghicitul în palmă.

Favourites

Fara Dumnezeu. Cu ce va hraniti din ce va ofera semenii? Carte?
Heinrich Von Kleist: Povestiri.
Film?
Andrei Tarkovski: Oglinda; Werner Herzog: Aquirre, the wrath of God
Musică?
Pink Floyd – The Piper at the Gates of Dawn
Mîncare?
Thailandeză.
Băutură?
Cabernet sauvignon
Internet?
Nu stau pe bloguri. Facebook. You tube. Skype. Vorbesc şi vad. Instrument.

PENTRU CEI DORNICI DE TINUTUL SECUIESC CA TOT E 15 MARTIE, asezati-va linistiti pe uichendist.ro

Tags: brendan perry, INTERVIURI cu oameni MARI, istodor

This entry was posted on Monday, March 15th, 2010 at 7:40 am and is filed under INTERVIURI cu oameni MARI. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.