Despre cenzura si alte prostii de adormit
De felul meu sint tacut in redactie. Nu m-am bagat in nici o decizie importanta. Sint martor, nu actant. Incasez, nu lovesc. Asta mi-e crucea. Citeva lucruri pot preciza acum, insa despre Cenzura, Bani, Vintu si stil.
Nu mi-e rusine ca am luat bani. Si-n continuare ii bag in ma-sa pe aia care ma injura pentru asta.
Nu cred ca spiritul Catavencu este la noi sau la cei plecati. Cred ca de spiritul Catavencu ne-am contaminat cu totii. Cred ca plecarea insasi e buna pentru ambele tabere. Plecarea e-n spiritul Catavencu. Tradatorii ne-au dat o lectie plecind ieri, ne-au amintit ca asta-i spiritul si ca aiurea in tramvai l-am neglijat atita timp. Noi le-am predat lectia asta de cel putin 15 de ani de cind ucenicesc. Lectie de stil, de viata, de neuitat. E in vinele lor. E in lacrima lor barbateasca, in degetele cu care scriu, in smecheria pe care-o afiseaza acum, in prostiile trendy pe care le debiteaza pentru marketing si publicitate . Ultimele trei chestii sint locuri comune, nu le-au invatat de la noi. Asa ca, plecind, nu pot sa sara peste umbra lor, umbra pe care noi, batrinii, le-am dat-o, le-am pus-o pe trotuar. Iar daca o fac, o fac fara stralucire.
Este evident ca banii de la Vintu au molesit seniorii. A fost o moleseala lunga de oameni ce 15 ani au trait intr-o revolutie si boemie. Ce stateau zile-n sir si nopti in sir impreuna pentru a face ziarul. Nu s-au gindit zdravan la familii, la copii, la o casa, la calatorii, la o burta de om ajuns.
Eu personal am incasat, am facut ceva imobiliare si am umblat prin lume. Era incredibil. Afacerile mergeau putin. Iar calator eram timid ca iepurele. Nu fusesem decit de doua ori in lume, in zece ani de zile, cu granitele deschise.
Banii, banii! Erau banii pe care-i meritam. Era o afacere. Am vindut-am cumparat.
Ni s-a molesit pixul, dar ani de zile fusesem pe baricade. Eram insi la treizeci si multi de ani-patruzeci. Era momentul in care cele mai multe scrisori-emailuri-vederi erau de la fani plecati definitiv in strainatate cu alt destin decit a o freca in Ro, degeaba, fara sperantza.
Sa dea cu piatra cui nu-i vine sa se gindeasca si la cele pentru sine? Nu poti sa n-ai egoism in pix intr-o bagabontzeala generala. N-am furat, n-am dat in cap, n-am facut afaceri cu statul, n-am facut smecherii. Am incasat o suma, am platit impozitele la stat. Da, chestia asta intr-un fel ne-a lovit. Banii nu aduc fericirea, dar nici nu te omoara.
Ca era Vintu? Era Vintu. Ofertele de pe piata erau care mai de care mai calcatoare in picioare. Cu Vintu mai avusesem afaceri inainte. Stiam ca omoara tot, dar de Catavencu nu se atinge. Ceea ce a facut si acum.
UNDE VROIAM SA AJUNG. Inainte de acest moment si dupa aceea cu atit mai mult, cei care au fost la cirma ziarului au fost baietii de azi. Doru a zis: “ba, batrinii, un pas inapoi, sa-i lasam pe ei.” Adevarul este ca noua ne-a fost bine cind sefii erau neprecizati si functiona conducerea gastii. Sigur, n-am facut afaceri atunci, dar ne era bine.
Marius-redactor sef
Gabi-sgr
Prisacariu-adjunct (adevarat, ceva mai incoace, dar demult sef investigatii)
Musat – dind in gropi de genial
Cautis-sinucigas
habar n-am, fiecare cu atributiile lui.
CONDUCEREA repet era pe mina lor. Zi de zi. saptamina de saptamina. Cu absente lungi din partea lui Doru-marele cenzor si a celorlalti batrini sclifositi ce-si luasera malaiul. Aceasta conducere putea inventa cea mai tare revista, puteau baga in ea cele mai tari materiale. Puteam intr-o saptamina sa ne trezim ca ne intoarcem la un butic in loc de ziar. N-au facut-o. Batrinii au labarit-o. Ei au stafidit-o.
Acuzatia de cenzura, ca aici iar vreau sa va aduc este o PROSTIE. Vintu nu s-a bagat. Doru a revenit in formatie cind cifrele aratau ca ziarul era in cadere. Cam asta era situatia inaintea campaniei electorale.
Da, s-a cenzurat. S-a cenzurat de la inceputul Catzavencului. Si mie mi-au fost scoase interviuri, materiale. Si cred ca din socuri mi-am revenit greu. Acum s-a cenzurat fiindca eram trust. Devenisera mai mari interesele financiare. Multe (care nu-s asa multe, Toma, fa-te ca tradezi mai misto decit ai facut-o!) din materialele oprite de la tipar au fost publicate mai tirziu. Altele niciodata.
DAR CRED CA NICI O PUBLICATIE din lume nu face altfel. Contracte de publicitate de milioane de euro contra unui material de 2000 de semne. Ce alegi?
Nu e un argument, recunosc. Sintem Catavencu, nu? Dar cenzura asta nu insemna ca in fiecare moment se discuta ce mai cenzuram. Si nici ca lumea nu era plina de subiecte.
Directia politica a ziarului, nici asta nu a fost dictata de undeva. Si sa nu uitam nemuritoarele voturi din redactie privind votul la prezidentiale: Crin sau Basescu. Ce glume, ce rostogoluri de fraze faceam.
Concluzie: bravo, baieti! Nu umblati cu minciuni. Nu va spargeti in figuri. Sariti peste umbra noastra. Abia astept sa ne luam la trinta. Sa facem lumea mai curata. E din lectia predata voua. Ia sa vedem, ati invatat ceva?
Tags: Academia Catavencu, catavencu, cenzura
Protect your head 
March 4th, 2010 at 7:32 am
te felicit. mergi pe drumul tau, ce faci faci bine.
March 4th, 2010 at 7:55 am
Da Eugen, faci bine ce faci. Esti bine cum esti. Omule.
March 4th, 2010 at 7:55 am
A, si inca un lucru: NU CRED CA VOI VEDEA DE LA VINTU vreun ban in plus, sau din banii datorati. Nu de asta am ramas.
March 4th, 2010 at 8:10 am
Spune drept….cand ai scris asta plangeai?
March 4th, 2010 at 8:19 am
Nu plingeam. Nu pling. Nu pling decit dupa femei.
UPDATE:
Cred ca managementul trustului e de doi lei.
cred ca Vintu a stricat realitatea. Restul, catavencu l-am omorit noi.