Mircea Deaca, omul meu de Retorica si PR mi-a facut placerea sa-mi trimita inca o analiza. De data asta despre ultima confruntare televizata Basescu-Geoana. Textul lui se numeste “2 modele politice in confruntare: De Gaulle vs Petain” si poate fi citit aici:

Mesajul

• Geoana incepe confruntarea televizata cu fraze fundamentate pe posibilitatea negatiei ulterioare. Mesajul enuntului e lasat la interpretarea audientei care poate construi in spatele vorbelor orice concept doreste. Acest gen de enunturi generale ii permit celui care le emite eschiva ulterioara. El poate oricand dupa aceea spune (dupa alegeri) : nu, nu asta am spus. Enunturi ca: “am o viziune”, “am un ton civilizat” , “o singura Romanie” “un nou inceput”, un model social”, “un proiect anticriza” pot fi redefinite ulterior si raman generalitati atata vreme cat nu sunt descrise in detaliu. Pare un fel de fraza de genul “am un proiect pentru o problema: criza, socialul, politica liberala, dar nu va spun acum care anume”.
• Antonescu spune in comentariu la o zi dupa: Geoana a prezentat un program, o viziune sau o filosofie. Este fals, Geoana a prezentat doar ideea ca ar avea un program, o viziune sau o filosofie. Geoana ne sustine un discurs socialist liberal. Acest amalgam ramane insa in zona contradictiei si pare mai degraba o licenta poetica, un oximoron de genul clasic: “soarele negru”.
• De la inceputul confruntarii Traian Basescu defineste clar o fraza mai nuantata. El incepe prin exprimarea multumirii fata de electorat, fata de natiune. Altfel spus, el nu incepe prima fraza cu un “eu”, ci cu multumirile adresate ceilulalt,”electoratul”. Mesajul sau este cel al faptelor indeplinite (nu al proiectelor ; stiind ca Romania este campioana proiectelor ramase poetic la stadiul dorintelor). Dealtfel acest tip de fraza este o caracteristica de lunga data a interventiilor Presedintelui si anume aceea de a evita promisiunile vagi in favoarea concretului lui “am dus la indeplinire”. Apoi Traian Basescu face o propunere de optiune fundamentala in care decizia apartine suveranitatii cetatenilor si, in consencinta, isi identifica deciziile si comportamentul viitor pe paradigma, mai umila, a respectului deciziei cetatenilor.

Portretul celuilalt

• GEOANA il defineste pe Traian Basescu ca asociat “scandalului”, “non respectului promisiunii facute”, “faptului ca nu traim bine”, “tara este corupta”, “si-a tradat prietenii” si chiar ca “asculta telefoanele”, un fel de a spune ca va impune un regim autoritar, daca nu chiar totalitar.
• Traian Basescu nu intra in cursa de a se explica sau de a se scuza, ci, in acest episod, nu face decat sa demonstreze ca cel care aduce acuzatiile nu este credibil prin punerea in evidenta a contradictiei dintre ceea ce Geoana scrie si ceea ce spune. Mai tarziu Traian Basecu reia tema ipocriziei prin identificare contradicitiei dintre acuzatiile la adresa lui Vintu si comportamentul fata de acesta. Este ceea se numeste proba sinceritatii si a coerentei. Si mai apoi ii aduce aminte lui Geoana ca nu poti castiga un proces cu Ucraina ca apoi sa le propui exploatarea petrolului pe care tocmai l-ai obtinut cu ajutorul justitiei. Traian Basescu ii aminteste lui Geoana ca nu poate vorbi fara sa poata face o referinta concreta si precisa (“un prestigios insistut economic”). Geoana deasemenea nu stie cine e Nicolae Popa desi era responsabil in Ministerul de Externe in epoca fugii acestuia de responsabilitatea juridica.
• Demonstratia este ca Geoana nu poate face o corelare de consistenta intre ceea ce spune acum – enunturile sale – si realitate. Traian Basescu demonstreaza ca Geoana nu poate avea o linie consistenta de descriere a realitatii, ci se pierde in afirmatii contradictorii sau slab acoperite in realitate. De unde acuzatia clara pusa de la inceputul dezbaterii si pe care o va urma pe tot parcursul intrevederii: Geoana este “slab” si “nu e sincer”. E de remarcat cum Presedintele aduce, la inceputul dezbaterii, o cheie clara de interpretare a discursului adversarului si apoi, prin exemple si demonstratii punctuale, mentine treaza aceasta interpretare. Astfel el anuleaza din inceput orice credibilitate retorica si de enunt adversarululi sau. Sau, altminteri exprimat, Presedintele din primul minut stabileste cheia de lectura a intregii confruntari.

Scandalul

• Geona il acuza pe Traian Basescu ca face “scandal”; adica un zgomot agresiv aflat in registru jos, al periferiei de mahala si lipsit de importanta. Dar sa nu uitam ca scandalul implica mai multi parteneri ai scenei. Nu e vorba atat de cel care vocifereaza, ci mai degraba de multimea care vocifereaza la auzele unor fraze care deranjeaza. Cu alte cuvinte acuzele de scandal atribuite Presedintelui sunt transferul responsabilitatii vociferarilor opozantilor celui care, prin deciziile sale, le provoaca. Scandalul nu exista decat atata vreme cat un numar de politicieni il creeaza.
• Traian Basescu redefineste scandalul care i se atribuie in exces ca demersul de aparare a unor principii. Ca o punere in cauza si ca o afirmatie a adevarului (cu referinta la Piata universitatii si la Chisinau). Pentru Traian Basescu eticheta de scandal este echivalentul golanilor din Piata Universitatii emisa de opozitie de cate ori un comportament atipic deranjeaza o institutie monumentalizata si confortabila. In fond, pe modelul gaullist, scandalul inseamna fermitatea in luarea si consecventa asupra deciziilor de schimbare. Si Generalul De Gaulle a fost frecvent acuzat de provocator al institutiei partidelor si parlamentului (pe care, fundamentat pe un referendum, l-a si dizolvat). Si Generalul De Gaulle a fost acuzat de tentatii totalitare, desi a fost un fervent aparator al Republicii si al libertatiilor cetatenesti (libertatea de expresie si libertatea de constiinta).
• Cu exagerare putem spune ca atunci cand parasutisti francezi doreau sa aterizeze la Paris pentru a da o lovitura de stat iscata de decizia lui De Gaulle de a reda libertatea Algeriei lovitura de stat putea fi pusa in responsabilitatea Generalului. Adica el a provocat o lovitura de stat. In fond el a dat un model de redare a libertatii fostelor colonii si a schimbat un mod de a face politica si de a inceta cu politica coloniala.

Politica externa

• Pentru Traian Basescu politica externa se bazeaza pe interesul national si se negociaza pe interese, adica pe o politica aplicata si negociata. Pe modelul presedintelui Frantei si Traian Basescu afirma ca Romania discuta pe baza intereselor sale. Generalul francez spunea, intr-o celebra alocutiune : “Franta nu are prieteni, ci numai interese”. Pentru Traian Basescu politica externa se bazeaza pe interesul national si pe respectul angajamentelor. Acest fapt ne aminteste din nou de Generalul de Gaulle care, in 1940, afirma ca Franta avea onoarea de a continua lupta impotriva nazismului impreuna cu aliatii. Pentru Traian Basescu nazismul e inlocuit cu “comunismul” iar aliatii sunt Europa si NATO.
• In aceasta materie, in contapondere, pentru Geoana “Presedintele are un rol important” iar politica externa primeste din partea Presedintelui o “atentie speciala”. Politica acordului cu puterile istorice romanesti ex-comuniste precum si concesiile facute Rusiei seamana cu politica lui Petain din timpul ocupatiei Frantei de catre trupele germane. Sa ne aduca oare Geona in subtext un soi nou guvern Vichy bazat pe formula salvatoare a “armistitiului” ?. E vorba de un soporific armistitiu cu reprezentantii comunismului care si-au “schimbat vesta” pentru circumstante ?.

Portretul presedintelui

• Ca si De Gaulle, Traian Basescu este incomod, imprevizibil, deranjeaza partenerii politici, decide si isi asuma deciziile. De Gaulle are un celebru discurs in Algeria unde fiecare fraza reprezinta o decizie, o schimbare. Ca si de Gaulle Traian Basescu se legitimeaza pe un patriotism polarizant. Si tot ca si presedintele Frantei aduce un concept national polarizant bazat pe fermitate. Petain dorea un compromis rational cu adversarul. Englezii au dorit un discurs mai soft al francezului in fata auditoriului francez, dar acesta nu a admis decat cu greu un stil mai concesiv cu Petain.
• Presedintele Traian Basescu se identifica cu interesul national si isi defineste rolul ca servitor al interesului public, conceptul anglo-saxon de “civil servant”, dar, remarc din nou, pozitia gaullista. Pentru Traian Basescu referendumul e realizat, el a ascultat si va actiona in consecinta. Si pentru De Gaulle referendumul si vointa populara in republica reprezentau modul de afirmatie politica.

Sanatatea

• Geoana ne spune “ca as dori o lume ideala “; “cred ca ar fi bine”.

Traian Basescu ne spune ca am facut ceva concret si am o solutie de organizare in ceea ce priveste medicii rezidenti.
Politica de stat

• In cele din urma din aceasta confruntare reiese, asa cum schitez aici, intalnirea dintre doua tipuri de politici de stat. Una in care deciziile se fac intr-un undeva prezentat ca si consensual ori ca “bunul simt” traditionalist. Acest undeva poate fi parlamentul, poate fi suita de intalniri private (fie si in miez de noapte), poate fi reprezentat de negocierile cu usile inchise dintre partide. In al doilea model politic propus deciziile sunt asumate si legitimate de catre vointa natiunii (referendumul). Acesta este cu modelul lui De Gaulle. Acesta poate produce schimbari majore (constitutia si reforma statutului), dar ele vor intampina intotdeauna o opozitie vocala; si anume cea nascuta din temerea de viitor.
• Nu stiu daca acest model gaullist a fost construit de consultanti sau a fost generat de insusi caracterul personajului politic Traian Basescu si, in cele din urma, nu are relevanta atata vreme cat personajul politic se identifica cu acest model. Presedintele ne ofera un model politic clar si bine definit iar audienta, electoratul sau cetateanul republicii nu poate decat sa-l accepte sau nu. Insa nu se poate spune ca optiunea nu a fost liber oferita vointei cetatenilor in cunostinta de cauza.

Tags: alegeri prezidentiale 2009, Basescu, De Gaulle, Geoana, Mircea Deaca, Petain

This entry was posted on Sunday, December 6th, 2009 at 10:02 am and is filed under Uncategorized. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.